Codul penal - TITLUL III

    TITLUL III

    Pedepsele

 

#CIN

    NOTĂ:

    A se vedea şi art. 9 - 16 din Legea nr. 187/2012 (#M3), articole reproduse în nota 2 de la sfârşitul textului actualizat.

 

#B

    CAPITOLUL I

    Categoriile pedepselor

 

    ART. 53

    Pedepsele principale

    Pedepsele principale sunt:

1. a) detenţiunea pe viaţă;
2. b) închisoarea;
3. c) amenda.

 

    Comentariu

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - lit. a): art. 53 pct. 1 lit. a) din vechiul Cod penal

    - lit. b): art. 53 pct. 1 lit. b) din vechiul Cod penal

    - lit. c): art. 53 pct. 1 lit. c) din vechiul Cod penal

 

    ART. 54*)

    Pedeapsa accesorie

    Pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării unor drepturi, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei privative de libertate.

#CIN

    *) Conform art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 (#M3), în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă.

 

    Comentariu

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - art. 53 pct. 3 din vechiul Cod penal

 

#B

    ART. 55*)

    Pedepsele complementare

    Pedepsele complementare sunt:

1. a) interzicerea exercitării unor drepturi;
2. b) degradarea militară;
3. c) publicarea hotărârii de condamnare.

#CIN

    *) Reproducem mai jos prevederile art. 12 din Legea nr. 187/2012 (#M3).

#M3

    "ART. 12

    (1) În cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă.

    (2) Pedeapsa complementară prevăzută la art. 55 lit. c) din Codul penal nu se aplică în cazul infracţiunilor comise anterior intrării în vigoare a acestuia."

 

    Comentariu

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - lit. a): art. 53 pct. 2 lit. a) din vechiul Cod penal

    - lit. b): art. 53 pct. 2 lit. b) din vechiul Cod penal

 

#B

    CAPITOLUL II

    Pedepsele principale

 

    SECŢIUNEA 1

    Detenţiunea pe viaţă

 

    ART. 56

    Regimul detenţiunii pe viaţă

    Detenţiunea pe viaţă constă în privarea de libertate pe durată nedeterminată şi se execută potrivit legii privind executarea pedepselor.

 

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - art. 54 alin. 2 din vechiul Cod penal

 

    ART. 57

    Neaplicarea detenţiunii pe viaţă

    Dacă la data pronunţării hotărârii de condamnare inculpatul a împlinit vârsta de 65 de ani, în locul detenţiunii pe viaţă i se aplică pedeapsa închisorii pe timp de 30 de ani şi pedeapsa interzicerii exercitării unor drepturi pe durata ei maximă.

 

    Comentariu

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - art. 55 alin. 1 din vechiul Cod penal

 

    ART. 58

    Înlocuirea detenţiunii pe viaţă

    În cazul în care cel condamnat la pedeapsa detenţiunii pe viaţă a împlinit vârsta de 65 de ani în timpul executării pedepsei, pedeapsa detenţiunii pe viaţă poate fi înlocuită cu pedeapsa închisorii pe timp de 30 de ani şi pedeapsa interzicerii exercitării unor drepturi pe durata ei maximă, dacă a avut o bună conduită pe toată durata executării pedepsei, a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească, şi a făcut progrese constante şi evidente în vederea reintegrării sociale.

 

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - art. 55 alin. 2 din vechiul Cod penal

 

    ART. 59

    Calculul pedepsei în cazul comutării sau înlocuirii pedepsei detenţiunii pe viaţă

    În cazul comutării sau înlocuirii pedepsei detenţiunii pe viaţă cu pedeapsa închisorii, perioada de detenţiune executată se consideră ca parte executată din pedeapsa închisorii.

 

    Comentariu

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - art. 55^2 din vechiul Cod penal

 

    SECŢIUNEA a 2-a

    Închisoarea

 

    ART. 60

    Regimul închisorii

    Închisoarea constă în privarea de libertate pe durată determinată, cuprinsă între 15 zile şi 30 de ani, şi se execută potrivit legii privind executarea pedepselor.

 

    Comentariu

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - art. 53 pct. 1 lit. b) din vechiul Cod penal

    - art. 57 alin. 1 din vechiul Cod penal

 

    SECŢIUNEA a 3-a

    Amenda

 

    ART. 61*)

    Stabilirea amenzii

    (1) Amenda constă în suma de bani pe care condamnatul este obligat să o plătească statului.

    (2) Cuantumul amenzii se stabileşte prin sistemul zilelor-amendă. Suma corespunzătoare unei zile-amendă, cuprinsă între 10 lei şi 500 lei, se înmulţeşte cu numărul zilelor-amendă, care este cuprins între 30 de zile şi 400 de zile.

#M3

    (3) Instanţa stabileşte numărul zilelor-amendă potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se stabileşte ţinând seama de situaţia materială a condamnatului şi de obligaţiile legale ale condamnatului faţă de persoanele aflate în întreţinerea sa.

#B

    (4) Limitele speciale ale zilelor-amendă sunt cuprinse între:

1. a) 60 şi 180 de zile-amendă, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită numai pedeapsa amenzii;
2. b) 120 şi 240 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii de cel mult doi ani;
3. c) 180 şi 300 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani.

    (5) Dacă prin infracţiunea săvârşită s-a urmărit obţinerea unui folos patrimonial, iar pedeapsa prevăzută de lege este numai amenda ori instanţa optează pentru aplicarea acestei pedepse, limitele speciale ale zilelor-amendă se pot majora cu o treime.

    (6) Fracţiile stabilite de lege pentru cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei se aplică limitelor speciale ale zilelor-amendă prevăzute în alin. (4) şi alin. (5).

#CIN

    *) Conform art. 13 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 (#M3), în cazul amenzilor stabilite definitiv sub imperiul Codului penal din 1969, aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile se face prin compararea amenzii aplicate cu suma ce rezultă din prevederile art. 61 alin. (2) şi (4) din Codul penal, prin utilizarea unui cuantum de referinţă pentru o zi-amendă în sumă de 150 lei.

 

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 63 alin. 1 din vechiul Cod penal

    - alin. (2): art. 53 pct. 1 lit. c) din vechiul Cod penal

    - alin. (4) lit. a): art. 63 alin. 2 din vechiul Cod penal

    - alin. (4) lit. b): art. 63 alin. 3 din vechiul Cod penal

    - alin. (4) lit. c): art. 63 alin. 3 din vechiul Cod penal

 

#B

    ART. 62*)

    Amenda care însoţeşte pedeapsa închisorii

    (1) Dacă prin infracţiunea săvârşită s-a urmărit obţinerea unui folos patrimonial, pe lângă pedeapsa închisorii, se poate aplica şi pedeapsa amenzii.

    (2) Limitele speciale ale zilelor-amendă prevăzute în art. 61 alin. (4) lit. b) şi lit. c) se determină în raport de durata pedepsei închisorii stabilite de instanţă şi nu pot fi reduse sau majorate ca efect al cauzelor de atenuare ori agravare a pedepsei.

    (3) La stabilirea cuantumului sumei corespunzătoare unei zile-amendă se va ţine seama de valoarea folosului patrimonial obţinut sau urmărit.

#CIN

    *) Conform art. 11 din Legea nr. 187/2012 (#M3), dispoziţiile art. 62 din Codul penal privind amenda care însoţeşte pedeapsa închisorii nu se aplică în cazul infracţiunilor săvârşite anterior intrării în vigoare a acestuia şi nu vor fi avute în vedere pentru determinarea legii penale mai favorabile.

 

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Legislaţie anterioară

 

#B

    ART. 63*)

    Înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii

    (1) Dacă persoana condamnată, cu rea-credinţă, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuieşte cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.

    (2) Dacă amenda neexecutată a însoţit pedeapsa închisorii, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuieşte cu un număr corespunzător de zile cu închisoare, care se adaugă la pedeapsa închisorii, pedeapsa astfel rezultată fiind considerată o singură pedeapsă.

    (3) În cazul înlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii, în condiţiile alin. (1) şi alin. (2), unei zile-amendă îi corespunde o zi de închisoare.

#CIN

    *) Reproducem mai jos prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 (#M3).

#M3

    "(1) Înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii se face după cum urmează:

1. a) dacă amenda a fost definitiv aplicată anterior intrării în vigoare a Codului penal, înlocuirea se face în baza 63^1 din Codul penal din 1969, fără ca durata pedepsei închisorii să poată depăşi maximul zilelor-amendă determinat potrivit art. 61 alin. (4) din Codul penal pentru fapta care a atras condamnarea;
2. b) dacă amenda a fost aplicată după data intrării în vigoare a Codului penal pentru infracţiuni comise anterior acestei date, înlocuirea se va face potrivit dispoziţiilor din legea în baza căreia s-a aplicat amenda."

 

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - art. 63^1 din vechiul Cod penal

 

#B

    ART. 64*)

    Executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii

    (1) În cazul în care pedeapsa amenzii nu poate fi executată în tot sau în parte din motive neimputabile persoanei condamnate, cu consimţământul acesteia, instanţa înlocuieşte obligaţia de plată a amenzii neexecutate cu obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă. Unei zile-amendă îi corespunde o zi de muncă în folosul comunităţii.

    (2) Dacă amenda înlocuită conform dispoziţiilor alin. (1) a însoţit pedeapsa închisorii, obligaţia de muncă în folosul comunităţii se execută după executarea pedepsei închisorii.

    (3) Coordonarea executării obligaţiei de muncă în folosul comunităţii se face de serviciul de probaţiune.

    (4) Executarea muncii în folosul comunităţii dispusă în condiţiile alin. (1) încetează prin plata amenzii corespunzătoare zilelor-amendă rămase neexecutate.

    (5) Instanţa înlocuieşte zilele-amendă neexecutate prin muncă în folosul comunităţii cu un număr corespunzător de zile cu închisoare, dacă:

1. a) persoana condamnată nu execută obligaţia de muncă în folosul comunităţii în condiţiile stabilite de instanţă;

#M3

1. b) persoana condamnată săvârşeşte o nouă infracţiune descoperită înainte de executarea integrală a obligaţiei de muncă în folosul comunităţii. Zilele-amendă neexecutate prin muncă în folosul comunităţii la data condamnării definitive pentru noua infracţiune, înlocuite cu închisoarea, se adaugă la pedeapsa pentru noua infracţiune.

#B

    (6) Dacă persoana condamnată, aflată în situaţia prevăzută în alin. (1), nu îşi dă consimţământul la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, amenda neexecutată se înlocuieşte cu pedeapsa închisorii conform art. 63.

#CIN

    *) 1. Conform art. 14 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 (#M3), dispoziţiile art. 64 din Codul penal nu se aplică în cazul infracţiunilor săvârşite anterior intrării sale în vigoare, chiar dacă amenda a fost aplicată în baza art. 61 din Codul penal.

2. A se vedea şi art. 57 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 (#M30), articol reprodus în nota 6 de la sfârşitul textului actualizat.

 

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Legislaţie anterioară

 

#B

    CAPITOLUL III

    Pedeapsa accesorie şi pedepsele complementare

 

    SECŢIUNEA 1

    Pedeapsa accesorie

 

    ART. 65*)

    Conţinutul şi modul de executare a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării unor drepturi

#M3

    (1) Pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi d) - o), a căror exercitare a fost interzisă de instanţă ca pedeapsă complementară.

    (2) În cazul detenţiunii pe viaţă, pedeapsa accesorie constă în interzicerea de către instanţă a exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a) - o) sau a unora dintre acestea.

#B

    (3) Pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării unor drepturi se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

#M3

    (4) În cazul detenţiunii pe viaţă, pedeapsa accesorie având conţinutul prevăzut la art. 66 alin. (1) lit. c) se pune în executare la data liberării condiţionate sau după ce pedeapsa a fost considerată ca executată.

#CIN

    *) Derogări de la prevederile art. 65 au fost acordate prin:

    - art. 33^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată, cu modificările ulterioare;

    - art. II alin. (2) din Legea nr. 327/2018 (#M27) pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene.

    Precizăm că dispoziţiile de derogare menţionate mai sus sunt reproduse în notele 4 şi 5 de la sfârşitul textului actualizat.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 71 alin. 1 din vechiul Cod penal

    - alin. (2): art. 71 alin. 2 din vechiul Cod penal

    - alin. (3): art. 71 alin. 2 din vechiul Cod penal

 

#B

    SECŢIUNEA a 2-a

    Pedepsele complementare

 

    ART. 66*)

    Conţinutul pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi

    (1) Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi constă în interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre următoarele drepturi:

1. a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice;
2. b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;
3. c) dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României;
4. d) dreptul de a alege;
5. e) drepturile părinteşti;
6. f) dreptul de a fi tutore sau curator;
7. g) dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii;
8. h) dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme;
9. i) dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanţă;
10. j) dreptul de a părăsi teritoriul României;
11. k) dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public;
12. l) dreptul de a se afla în anumite localităţi stabilite de instanţă;
13. m) dreptul de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă;
14. n) dreptul de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infracţiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanţă, ori de a se apropia de acestea;
15. o) dreptul de a se apropia de locuinţa, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale, în condiţiile stabilite de instanţa de judecată.

    (2) Când legea prevede interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică, instanţa dispune interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în alin. (1) lit. a) şi lit. b).

    (3) Interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în alin. (1) lit. a) şi lit. b) se dispune cumulativ.

    (4) Pedeapsa prevăzută în alin. (1) lit. c) nu se va dispune atunci când există motive întemeiate de a crede că viaţa persoanei expulzate este pusă în pericol ori că persoana va fi supusă la tortură sau alte tratamente inumane ori degradante în statul în care urmează a fi expulzată.

    (5) Când dispune interzicerea unuia dintre drepturile prevăzute în alin. (1) lit. n) şi lit. o), instanţa individualizează în concret conţinutul acestei pedepse, ţinând seama de împrejurările cauzei.

#CIN

    *) Conform art. 143^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările ulterioare, în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, referirea la măsura de siguranţă a expulzării se consideră a fi făcută la pedeapsa accesorie, respectiv complementară, aplicată potrivit prevederilor art. 65 alin. (2) lit. c)**) sau ale art. 66 alin. (1) lit. c) din Codul penal.

    **) În urma modificării efectuate prin art. 245 pct. 4 din Legea nr. 187/2012 (#M3), art. 65 alin. (2) din Codul penal nu mai conţine litere.

    Anterior acestei modificări, partea introductivă şi lit. c) a art. 65 alin. (2) din Codul penal aveau următorul conţinut:

    "(2) În cazul pedepsei detenţiunii pe viaţă, pedeapsa accesorie constă în interzicerea de drept a exercitării următoarelor drepturi:

    [...]

1. c) dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României;

    [...]"

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1) lit. a): art. 64 alin. 1 lit. a) din vechiul Cod penal

    - alin. (1) lit. b): art. 64 alin. 1 lit. b) din vechiul Cod penal

    - alin. (1) lit. c): art. 112 lit. e) din vechiul Cod penal

    - alin. (1) lit. c): art. 117 alin. 1 din vechiul Cod penal

    - alin. (1) lit. d): art. 64 alin. 1 lit. a) din vechiul Cod penal

    - alin. (1) lit. e): art. 64 alin. 1 lit. d) din vechiul Cod penal

    - alin. (1) lit. f): art. 64 alin. 1 lit. e) din vechiul Cod penal

    - alin. (1) lit. g): art. 64 alin. 1 lit. c) din vechiul Cod penal

    - alin. (1) lit. l): art. 112 lit. d) din vechiul Cod penal

    - alin. (1) lit. m): art. 44 alin. (1) din Legea nr. 4/2008

    - alin. (1) lit. o): art. 112 lit. g) din vechiul Cod penal

    - alin. (2): art. 64 alin. 2 din vechiul Cod penal

    - alin. (4): art. 117 alin. 4 din vechiul Cod penal

 

#B

    ART. 67

    Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi

    (1) Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda şi instanţa constată că, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.

    (2) Aplicarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă pentru infracţiunea săvârşită.

    (3) Interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României nu se aplică în cazul în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

 

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 65 alin. 1 din vechiul Cod penal

    - alin. (2): art. 65 alin. 2 din vechiul Cod penal

 

    ART. 68*)

    Executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi

    (1) Executarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi începe:

1. a) de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la pedeapsa amenzii;
2. b) de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
3. c) după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

    (2) În cazul în care s-a dispus liberarea condiţionată, interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României se execută la data liberării.

    (3) Dacă se dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea, pentru alte motive decât săvârşirea unei noi infracţiuni, partea din durata pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi neexecutată la data revocării sau înlocuirii se va executa după executarea pedepsei închisorii.

#CIN

    *) Derogări de la prevederile art. 68 au fost acordate prin:

    - art. 33^1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată, cu modificările ulterioare;

    - art. II alin. (3) din Legea nr. 327/2018 (#M27) pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene.

    Precizăm că dispoziţiile de derogare menţionate mai sus sunt reproduse în notele 4 şi 5 de la sfârşitul textului actualizat.

 

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 66 din vechiul Cod penal

 

#B

    ART. 69

    Degradarea militară

    (1) Pedeapsa complementară a degradării militare constă în pierderea gradului şi a dreptului de a purta uniformă de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

    (2) Degradarea militară se aplică în mod obligatoriu condamnaţilor militari în activitate, în rezervă sau în retragere, dacă pedeapsa principală aplicată este închisoarea mai mare de 10 ani sau detenţiunea pe viaţă.

    (3) Degradarea militară poate fi aplicată condamnaţilor militari în activitate, în rezervă sau în retragere pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă pedeapsa principală aplicată este închisoarea de cel puţin 5 ani şi de cel mult 10 ani.

 

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 67 alin. 1 din vechiul Cod penal

    - alin. (2): art. 67 alin. 2 din vechiul Cod penal

    - alin. (3): art. 67 alin. 3 din vechiul Cod penal

 

    ART. 70

    Publicarea hotărârii definitive de condamnare

    (1) Publicarea hotărârii definitive de condamnare se poate dispune când, ţinând seama de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana condamnatului, instanţa apreciază că publicarea va contribui la prevenirea săvârşirii altor asemenea infracţiuni.

    (2) Hotărârea de condamnare se publică în extras, în forma stabilită de instanţă, într-un cotidian local sau naţional, o singură dată.

    (3) Publicarea hotărârii definitive de condamnare se face pe cheltuiala persoanei condamnate, fără a se dezvălui identitatea altor persoane.

 

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Legislaţie anterioară

 

    CAPITOLUL IV

    Calculul duratei pedepselor

 

    ART. 71

    Durata executării

    (1) Durata executării pedepsei privative de libertate se socoteşte din ziua în care condamnatul a început executarea hotărârii definitive de condamnare.

    (2) Ziua în care începe executarea pedepsei şi ziua în care încetează se socotesc în durata executării.

    (3) Perioada în care condamnatul, în cursul executării pedepsei, se află bolnav în spital intră în durata executării, în afară de cazul în care şi-a provocat în mod voit boala, iar această împrejurare se constată în cursul executării pedepsei.

    (4) Permisiunile de ieşire din penitenciar, acordate condamnatului conform legii de executare a pedepselor, intră în durata executării pedepsei.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Comentariu

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 87 alin. 1 din vechiul Cod penal

    - alin. (2): art. 87 alin. 2 din vechiul Cod penal

    - alin. (3): art. 87 alin. 3 din vechiul Cod penal

 

    ART. 72

    Computarea duratei măsurilor preventive privative de libertate

    (1) Perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii pronunţate. Scăderea se face şi atunci când condamnatul a fost urmărit sau judecat, în acelaşi timp ori în mod separat, pentru mai multe infracţiuni concurente, chiar dacă a fost condamnat pentru o altă faptă decât cea care a determinat dispunerea măsurii preventive.

    (2) Perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade şi în caz de condamnare la pedeapsa amenzii, prin înlăturarea în tot sau în parte a zilelor-amendă.

    (3) În cazul amenzii care însoţeşte pedeapsa închisorii, perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii.

 

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 88 alin. 1 din vechiul Cod penal

    - alin. (2): art. 88 alin. 2 din vechiul Cod penal

 

    ART. 73*)

    Computarea pedepselor şi măsurilor preventive executate în afara ţării

    (1) În cazul infracţiunilor săvârşite în condiţiile art. 8, art. 9, art. 10 sau art. 11, partea din pedeapsă, precum şi durata măsurilor preventive privative de libertate executate în afara teritoriului ţării se scad din durata pedepsei aplicate pentru aceeaşi infracţiune în România.

    (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care pedeapsa executată în afara ţării este amenda.

#CIN

    *) A se vedea şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 89 din vechiul Cod penal

 

#B

    CAPITOLUL V

    Individualizarea pedepselor

 

    SECŢIUNEA 1

    Dispoziţii generale

 

    ART. 74

    Criteriile generale de individualizare a pedepsei

    (1) Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

1. a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;
2. b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;
3. c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;
4. d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;
5. e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
6. f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;
7. g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

    (2) Când pentru infracţiunea săvârşită legea prevede pedepse alternative, se ţine seama de criteriile prevăzute în alin. (1) şi pentru alegerea uneia dintre acestea.

 

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 72 alin. 1 din vechiul Cod penal

    - alin. (2): art. 72 alin. 2 din vechiul Cod penal

 

    SECŢIUNEA a 2-a

    Circumstanţele atenuante şi circumstanţele agravante

 

    ART. 75

    Circumstanţe atenuante

    (1) Următoarele împrejurări constituie circumstanţe atenuante legale:

1. a) săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau printr-o altă acţiune ilicită gravă;
2. b) depăşirea limitelor legitimei apărări;
3. c) depăşirea limitelor stării de necesitate;

#M40

1. d) acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanţa atenuantă nu se aplică în cazul săvârşirii următoarelor infracţiuni: contra persoanei, furt calificat, tâlhărie, piraterie, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, ultraj, ultraj judiciar, purtare abuzivă, infracţiuni contra siguranţei publice, infracţiuni contra sănătăţii publice, infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate, contra securităţii naţionale, contra capacităţii de luptă a forţelor armate, infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, a infracţiunilor privind frontiera de stat a României, a infracţiunilor la legislaţia privind prevenirea şi combaterea terorismului, a infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, a celor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, a infracţiunilor privitoare la nerespectarea regimului materiilor explozive şi al precursorilor de explozivi restricţionaţi, materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, privind regimul juridic al drogurilor, privind regimul juridic al precursorilor de droguri, privind regimul juridic al substanţelor dopante, a celor privind spălarea banilor, privind activităţile aeronautice civile şi cele care pot pune în pericol siguranţa zborurilor şi securitatea aeronautică, privind protecţia martorilor, privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, a celor privind traficul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, privind prevenirea şi combaterea pornografiei şi a celor la regimul adopţiilor.

#B

    (2) Pot constitui circumstanţe atenuante judiciare:

1. a) eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii;
2. b) împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului.

 

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1) lit. a): art. 73 lit. b) din vechiul Cod penal

    - alin. (1) lit. b): art. 73 lit. a) din vechiul Cod penal

    - alin. (1) lit. c): art. 73 lit. a) din vechiul Cod penal

    - alin. (2): art. 74 din vechiul Cod penal

 

    ART. 76

    Efectele circumstanţelor atenuante

    (1) În cazul în care există circumstanţe atenuante, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită se reduc cu o treime.

    (2) Dacă pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă, în cazul reţinerii circumstanţelor atenuante se aplică pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani.

    (3) Reducerea limitelor speciale ale pedepsei se face o singură dată, indiferent de numărul circumstanţelor atenuante reţinute.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 76 alin. 1 din vechiul Cod penal

    - alin. (1): art. 76 alin. 2 din vechiul Cod penal

    - alin. (2): art. 77 din vechiul Cod penal

 

    ART. 77

    Circumstanţe agravante

    Următoarele împrejurări constituie circumstanţe agravante:

1. a) săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună;
2. b) săvârşirea infracţiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la tratamente degradante;
3. c) săvârşirea infracţiunii prin metode sau mijloace de natură să pună în pericol alte persoane ori bunuri;
4. d) săvârşirea infracţiunii de către un infractor major, dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor;
5. e) săvârşirea infracţiunii profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmităţii sau altor cauze;
6. f) săvârşirea infracţiunii în stare de intoxicaţie voluntară cu alcool sau cu alte substanţe psihoactive*), când a fost provocată în vederea comiterii infracţiunii;
7. g) săvârşirea infracţiunii de către o persoană care a profitat de situaţia prilejuită de o calamitate, de starea de asediu sau de starea de urgenţă;
8. h) săvârşirea infracţiunii pentru motive legate de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de acelaşi fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte.

#CIN

    *) Conform art. 241 din Legea nr. 187/2012 (#M3), prin substanţe psihoactive se înţelege substanţele stabilite prin lege, la propunerea Ministerului Sănătăţii.

 

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - lit. a): art. 75 alin. 1 lit. a) din vechiul Cod penal

    - lit. b): art. 75 alin. 1 lit. b) din vechiul Cod penal

    - lit. c): art. 75 alin. 1 lit. b) din vechiul Cod penal

    - lit. d): art. 75 alin. 1 lit. c) din vechiul Cod penal

    - lit. e): art. 75 alin. 1 lit. d) din vechiul Cod penal

    - lit. f): art. 75 alin. 1 lit. e) din vechiul Cod penal

    - lit. g): art. 75 alin. 1 lit. f) din vechiul Cod penal

    - lit. h): art. 75 alin. 1 lit. c^1) din vechiul Cod penal

 

#B

    ART. 78

    Efectele circumstanţelor agravante

    (1) În cazul în care există circumstanţe agravante, se poate aplica o pedeapsă până la maximul special. Dacă maximul special este neîndestulător, în cazul închisorii se poate adăuga un spor până la 2 ani, care nu poate depăşi o treime din acest maxim, iar în cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul special.

    (2) Majorarea limitelor speciale ale pedepsei se face o singură dată, indiferent de numărul circumstanţelor agravante reţinute.

 

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 78 alin. 1 din vechiul Cod penal

 

    ART. 79

    Concursul între cauze de atenuare sau de agravare

    (1) Când în cazul aceleiaşi infracţiuni sunt incidente două sau mai multe dispoziţii care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită se reduc prin aplicarea succesivă a dispoziţiilor privitoare la tentativă, circumstanţe atenuante şi cazuri speciale de reducere a pedepsei, în această ordine.

    (2) Dacă sunt incidente două sau mai multe dispoziţii care au ca efect agravarea răspunderii penale, pedeapsa se stabileşte prin aplicarea succesivă a dispoziţiilor privitoare la circumstanţe agravante, infracţiune continuată, concurs sau recidivă.

    (3) Când în cazul aceleiaşi infracţiuni sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei şi una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită se reduc conform alin. (1), după care limitele de pedeapsă rezultate se majorează conform alin. (2).

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (2): art. 80 alin. 3 din vechiul Cod penal

    - alin. (3): art. 80 alin. 1 din vechiul Cod penal

    - alin. (3): art. 80 alin. 2 din vechiul Cod penal

 

    SECŢIUNEA a 3-a

    Renunţarea la aplicarea pedepsei

 

#CIN

    NOTĂ:

    Conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 (#M3), infracţiunile comise în timpul minorităţii, pentru care s-au aplicat pedepse în baza dispoziţiilor Codului penal din 1969, nu constituie impedimente pentru dispunerea renunţării la aplicarea pedepsei pentru o infracţiune comisă ulterior condamnării definitive.

 

#B

    ART. 80*)

    Condiţiile renunţării la aplicarea pedepsei

    (1) Instanţa poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

1. a) infracţiunea săvârşită prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura şi întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul şi împrejurările în care a fost comisă, motivul şi scopul urmărit;
2. b) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecinţelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.

    (2) Nu se poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei dacă:

1. a) infractorul a mai suferit anterior o condamnare, cu excepţia cazurilor prevăzute în 42 lit. a) şi lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
2. b) faţă de acelaşi infractor s-a mai dispus renunţarea la aplicarea pedepsei în ultimii 2 ani anteriori datei comiterii infracţiunii pentru care este judecat;
3. c) infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor;

#M3

1. d) pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea mai mare de 5 ani.

#B

    (3) În caz de concurs de infracţiuni, renunţarea la aplicarea pedepsei se poate dispune dacă pentru fiecare infracţiune concurentă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin. (1) şi alin. (2).

#CIN

    *) Conform art. 239 din Legea nr. 187/2012 (#M3), termenul condamnare utilizat în cuprinsul art. 80 alin. (2) lit. a) din Codul penal se referă şi la hotărârile prin care, faţă de inculpat, s-a luat, în timpul minorităţii, o măsură educativă, în afară de cazul în care au trecut cel puţin 2 ani de la data executării sau considerării ca executată a acestei măsuri.

 

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 90 alin. 1 din vechiul Cod penal

    - alin. (2): art. 90 alin. 2 din vechiul Cod penal

    - alin. (3): art. 98 alin. 2 din vechiul Cod penal

 

#B

    ART. 81

    Avertismentul

    (1) Când dispune renunţarea la aplicarea pedepsei, instanţa aplică infractorului un avertisment.

    (2) Avertismentul constă în prezentarea motivelor de fapt care au determinat renunţarea la aplicarea pedepsei şi atenţionarea infractorului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni.

    (3) În caz de concurs de infracţiuni se aplică un singur avertisment.

 

    Comentariu

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 91 din vechiul Cod penal

 

#M3

    ART. 82

    Anularea şi efectele renunţării la aplicarea pedepsei

    (1) Persoana faţă de care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei nu este supusă niciunei decăderi, interdicţii sau incapacităţi ce ar putea decurge din infracţiunea săvârşită.

    (2) Renunţarea la aplicarea pedepsei nu produce efecte asupra executării măsurilor de siguranţă şi a obligaţiilor civile prevăzute în hotărâre.

    (3) Dacă în termen de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei se descoperă că persoana faţă de care s-a luat această măsură săvârşise anterior rămânerii definitive a hotărârii o altă infracţiune, pentru care i s-a stabilit o pedeapsă chiar după expirarea acestui termen, renunţarea la aplicarea pedepsei se anulează şi se stabileşte pedeapsa pentru infracţiunea care a atras iniţial renunţarea la aplicarea pedepsei, aplicându-se apoi, după caz, dispoziţiile privitoare la concursul de infracţiuni, recidivă sau pluralitate intermediară.

 

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Legislaţie anterioară

 

#B

    SECŢIUNEA a 4-a

    Amânarea aplicării pedepsei

 

#CIN

    NOTĂ:

    Conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 (#M3), infracţiunile comise în timpul minorităţii, pentru care s-au aplicat pedepse în baza dispoziţiilor Codului penal din 1969, nu constituie impedimente pentru dispunerea amânării aplicării pedepsei pentru o infracţiune comisă ulterior condamnării definitive.

 

#B

    ART. 83

    Condiţiile amânării aplicării pedepsei

    (1) Instanţa poate dispune amânarea aplicării pedepsei, stabilind un termen de supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

1. a) pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracţiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani;
2. b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepţia cazurilor prevăzute în 42 lit. a) şi lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
3. c) infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii;
4. d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

    (2) Nu se poate dispune amânarea aplicării pedepsei dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este de 7 ani sau mai mare sau dacă infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor.

    (3) Amânarea aplicării pedepsei închisorii atrage şi amânarea aplicării amenzii care însoţeşte pedeapsa închisorii în condiţiile art. 62.

#M3

    (4) Sunt obligatorii prezentarea motivelor care au determinat amânarea aplicării pedepsei şi atenţionarea infractorului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

#B

    ART. 84

    Termenul de supraveghere

    (1) Termenul de supraveghere este de 2 ani şi se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei.

    (2) Pe durata termenului de supraveghere, persoana faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei trebuie să respecte măsurile de supraveghere şi să execute obligaţiile ce îi revin, în condiţiile stabilite de instanţă.

 

    Comentariu

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

    ART. 85*)

    Măsurile de supraveghere şi obligaţiile

    (1) Pe durata termenului de supraveghere, persoana faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

1. a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;
2. b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
3. c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;
4. d) să comunice schimbarea locului de muncă;
5. e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

    (2) Instanţa poate impune persoanei faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei să execute una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:

1. a) să urmeze un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională;
2. b) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în condiţiile stabilite de instanţă, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă. Numărul zilnic de ore se stabileşte prin legea de executare a pedepselor;
3. c) să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate;
4. d) să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală;
5. e) să nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infracţiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanţă, ori să nu se apropie de acestea;
6. f) să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă;
7. g) să nu conducă anumite vehicule stabilite de instanţă;
8. h) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme;
9. i) să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanţei;
10. j) să nu ocupe sau să nu exercite funcţia, profesia, meseria ori activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii.

#M3

    (3) Pentru stabilirea obligaţiei prevăzute la alin. (2) lit. b), instanţa va consulta informaţiile puse la dispoziţie periodic de către serviciul de probaţiune cu privire la posibilităţile concrete de executare existente la nivelul serviciului de probaţiune şi la nivelul instituţiilor din comunitate.

    (4) Când stabileşte obligaţia prevăzută la alin. (2) lit. e) - g), instanţa individualizează, în concret, conţinutul acestei obligaţii, ţinând seama de împrejurările cauzei.

#B

    (5) Persoana supravegheată trebuie să îndeplinească integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.

#CIN

    *) A se vedea şi art. 53 alin. (1), art. 54 alin. (1), art. 55 alin. (1), art. 56 alin. (1) şi art. 57 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 (#M30), articole reproduse în nota 6 de la sfârşitul textului actualizat.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

#B

    ART. 86

    Supravegherea

    (1) Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune.

    (2) Supravegherea executării obligaţiilor prevăzute în art. 85 alin. (2) lit. a) - c) şi alin. (5) se face de serviciul de probaţiune. Verificarea modului de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în art. 85 alin. (2) lit. d) - j) se face de organele abilitate, care vor sesiza serviciul de probaţiune cu privire la orice încălcare a acestora.

    (3) Serviciul de probaţiune va lua măsurile necesare pentru a asigura executarea obligaţiilor prevăzute în art. 85 alin. (2) lit. a) - d), într-un termen cât mai scurt de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

    (4) Pe durata termenului de supraveghere, serviciul de probaţiune are obligaţia să sesizeze instanţa, dacă:

1. a) au intervenit motive care justifică fie modificarea obligaţiilor impuse de instanţă, fie încetarea executării unora dintre acestea;
2. b) persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută, în condiţiile stabilite, obligaţiile ce îi revin;
3. c) persoana supravegheată nu a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.

 

    Comentariu

    Legislaţie anterioară

 

    ART. 87

    Modificarea sau încetarea obligaţiilor

    (1) Dacă pe parcursul termenului de supraveghere au intervenit motive care justifică fie impunerea unor noi obligaţii, fie sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare a celor existente, instanţa dispune modificarea obligaţiilor în mod corespunzător, pentru a asigura persoanei supravegheate şanse sporite de îndreptare.

    (2) Instanţa dispune încetarea executării unora dintre obligaţiile pe care le-a impus, atunci când apreciază că menţinerea acestora nu mai este necesară.

 

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Legislaţie anterioară

 

    ART. 88

    Revocarea amânării aplicării pedepsei

    (1) Dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei.

    (2) În cazul când, până la expirarea termenului de supraveghere, persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei, afară de cazul când persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

    (3) Dacă după amânarea aplicării pedepsei persoana supravegheată a săvârşit o nouă infracţiune, cu intenţie sau intenţie depăşită, descoperită în termenul de supraveghere, pentru care s-a pronunţat o condamnare chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei. Pedeapsa aplicată ca urmare a revocării amânării şi pedeapsa pentru noua infracţiune se calculează conform dispoziţiilor privitoare la concursul de infracţiuni.

    (4) Dacă infracţiunea ulterioară este săvârşită din culpă, instanţa poate menţine sau revoca amânarea aplicării pedepsei. În cazul revocării, dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Legislaţie anterioară

 

    ART. 89

    Anularea amânării aplicării pedepsei

    (1) Dacă pe parcursul termenului de supraveghere se descoperă că persoana supravegheată mai săvârşise o infracţiune până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus amânarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea acestui termen, amânarea se anulează, aplicându-se, după caz, dispoziţiile privitoare la concursul de infracţiuni, recidivă sau pluralitate intermediară.

    (2) În caz de concurs de infracţiuni, instanţa poate dispune amânarea aplicării pedepsei rezultante dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în art. 83. Dacă se dispune amânarea aplicării pedepsei, termenul de supraveghere se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a pronunţat anterior amânarea aplicării pedepsei.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Legislaţie anterioară

 

    ART. 90

    Efectele amânării aplicării pedepsei

    (1) Persoanei faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu i se mai aplică pedeapsa şi nu este supusă niciunei decăderi, interdicţii sau incapacităţi ce ar putea decurge din infracţiunea săvârşită, dacă nu a săvârşit din nou o infracţiune până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea amânării şi nu s-a descoperit o cauză de anulare.

    (2) Amânarea aplicării pedepsei nu produce efecte asupra executării măsurilor de siguranţă şi a obligaţiilor civile prevăzute în hotărâre.

 

    Comentariu

    Legislaţie anterioară

 

    SECŢIUNEA a 5-a

    Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere

 

#CIN

    NOTE:

1. Conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 (#M3), infracţiunile comise în timpul minorităţii, pentru care s-au aplicat pedepse în baza dispoziţiilor Codului penal din 1969, nu constituie impedimente pentru dispunerea suspendării executării pedepsei sub supraveghere pentru o infracţiune comisă ulterior condamnării definitive.
2. Reproducem mai jos prevederile art. 16 din Legea nr. 187/2012 (#M3).

#M3

    "ART. 16

    (1) Măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969 se menţine şi după intrarea în vigoare a Codului penal, până la împlinirea termenului de încercare stabilit prin hotărârea de condamnare.

    (2) Pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art. 5 din Codul penal, instanţa va avea în vedere sfera obligaţiilor impuse condamnatului şi efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate faţă de durata termenului de încercare sau supraveghere."

 

#B

    ART. 91

    Condiţiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere

    (1) Instanţa poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

1. a) pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani;
2. b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute în 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
3. c) infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii;
4. d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

    (2) Când pedeapsa închisorii este însoţită de pedeapsa amenzii aplicate în condiţiile art. 62, amenda se execută chiar dacă executarea pedepsei închisorii a fost suspendată sub supraveghere.

    (3) Nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dacă:

1. a) pedeapsa aplicată este numai amenda;
2. b) aplicarea pedepsei a fost iniţial amânată, dar ulterior amânarea a fost revocată;
3. c) infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor.

    (4) Este obligatorie prezentarea motivelor pe care s-a întemeiat condamnarea, precum şi a celor ce au determinat suspendarea executării pedepsei şi atenţionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1) lit. a): art. 86^1 alin. 1 lit. a) din vechiul Cod penal

    - alin. (1) lit. a): art. 86^1 alin. 2 din vechiul Cod penal

    - alin. (1) lit. b): art. 86^1 alin. 1 lit. b) din vechiul Cod penal

    - alin. (1) lit. d): art. 86^1 alin. 1 lit. c) din vechiul Cod penal

    - alin. (4): art. 86^1 alin. 4 din vechiul Cod penal

 

    ART. 92

    Termenul de supraveghere

    (1) Durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere constituie termen de supraveghere pentru condamnat şi este cuprinsă între 2 şi 4 ani, fără a putea fi însă mai mică decât durata pedepsei aplicate.

    (2) Termenul de supraveghere se calculează de la data când hotărârea prin care s-a pronunţat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a rămas definitivă.

    (3) Pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte măsurile de supraveghere şi să execute obligaţiile ce îi revin, în condiţiile stabilite de instanţă.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 86^2 alin. 1 din vechiul Cod penal

    - alin. (2): art. 86^2 alin. 2 din vechiul Cod penal

 

    ART. 93*)

    Măsurile de supraveghere şi obligaţiile

    (1) Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

1. a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;
2. b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
3. c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
4. d) să comunice schimbarea locului de muncă;
5. e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

    (2) Instanţa impune condamnatului să execute una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:

1. a) să urmeze un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională;
2. b) să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate;
3. c) să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală;
4. d) să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei.

    (3) Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă cuprinsă între 60 şi 120 de zile, în condiţiile stabilite de instanţă, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă. Numărul zilnic de ore se stabileşte prin legea de executare a pedepselor.

#M3

    (4) Pentru stabilirea conţinutului obligaţiei prevăzute la alin. (3), instanţa va consulta informaţiile puse la dispoziţie periodic de către serviciul de probaţiune cu privire la posibilităţile concrete de executare existente la nivelul serviciului de probaţiune şi la nivelul instituţiilor din comunitate.

#B

    (5) Condamnatul trebuie să îndeplinească integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.

#CIN

    *) A se vedea şi art. 53 alin. (1), art. 54 alin. (1), art. 55 alin. (1), art. 56 alin. (1) şi art. 57 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 (#M30), articole reproduse în nota 6 de la sfârşitul textului actualizat.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1) lit. a): art. 86^3 alin. 1 lit. a) din vechiul Cod penal

    - alin. (1) lit. c): art. 86^3 alin. 1 lit. b) din vechiul Cod penal

    - alin. (1) lit. d): art. 86^3 alin. 1 lit. c) din vechiul Cod penal

    - alin. (1) lit. e): art. 86^3 alin. 1 lit. d) din vechiul Cod penal

    - alin. (2) lit. a): art. 86^3 alin. 3 lit. a) din vechiul Cod penal

    - alin. (2) lit. c): art. 86^3 alin. 3 lit. f) din vechiul Cod penal

    - alin. (2) lit. d): art. 86^3 alin. 3 lit. b) din vechiul Cod penal

 

#B

    ART. 94

    Supravegherea condamnatului

    (1) Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune.

    (2) Supravegherea executării obligaţiilor prevăzute în art. 93 alin. (2) lit. a) şi lit. b), alin. (3) şi alin. (5) se face de serviciul de probaţiune. Verificarea modului de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în art. 93 alin. (2) lit. c) şi lit. d) se face de organele abilitate, care vor sesiza serviciul de probaţiune cu privire la orice încălcare a acestora.

    (3) Serviciul de probaţiune va lua măsurile necesare pentru a asigura executarea obligaţiilor prevăzute în art. 93 alin. (2) lit. a) şi lit. b), precum şi alin. (3) într-un termen cât mai scurt de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

    (4) Pe durata termenului de supraveghere, serviciul de probaţiune are obligaţia să sesizeze instanţa, dacă:

1. a) au intervenit motive care justifică fie modificarea obligaţiilor impuse de instanţă, fie încetarea executării unora dintre acestea;
2. b) persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută, în condiţiile stabilite, obligaţiile care îi revin;
3. c) persoana supravegheată nu a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.

 

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 86^3 alin. 2 din vechiul Cod penal

    - alin. (2): art. 86^3 alin. 4 din vechiul Cod penal

    - alin. (4): art. 86^3 alin. 4 din vechiul Cod penal

 

    ART. 95

    Modificarea sau încetarea obligaţiilor

    (1) Dacă pe parcursul termenului de supraveghere au intervenit motive care justifică fie impunerea unor noi obligaţii, fie sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare a celor existente, instanţa dispune modificarea obligaţiilor în mod corespunzător, pentru a asigura condamnatului şanse mai mari de îndreptare.

    (2) Instanţa dispune încetarea executării unora dintre obligaţiile pe care le-a impus, când apreciază că menţinerea acestora nu mai este necesară.

 

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Legislaţie anterioară

 

    ART. 96

    Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere

    (1) Dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.

    (2) Dacă până la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

    (3) Dacă pedeapsa amenzii care a însoţit pedeapsa închisorii în condiţiile art. 62 nu a fost executată şi a fost înlocuită cu pedeapsa închisorii potrivit art. 63 alin. (2) sau art. 64 alin. (5) şi alin. (6), instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei, la care se adaugă pedeapsa închisorii care a înlocuit amenda.

    (4) Dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.

    (5) Pedeapsa principală pentru noua infracţiune se stabileşte şi se execută, după caz, potrivit dispoziţiilor referitoare la recidivă sau la pluralitatea intermediară.

    (6) Dacă infracţiunea ulterioară este săvârşită din culpă, instanţa poate menţine sau revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. În cazul revocării, dispoziţiile alin. (1), alin. (4) şi alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 86^4 alin. 2 din vechiul Cod penal

    - alin. (2): art. 86^4 alin. 1 din vechiul Cod penal

    - alin. (4): art. 86^4 alin. 1 din vechiul Cod penal

    - alin. (5): art. 86^4 alin. 1 din vechiul Cod penal

    - alin. (6): art. 86^4 alin. 1 din vechiul Cod penal

 

    ART. 97

    Anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere

    (1) Dacă pe parcursul termenului de supraveghere se descoperă că persoana condamnată mai săvârşise o infracţiune până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus suspendarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea acestui termen, suspendarea se anulează, aplicându-se, după caz, dispoziţiile privitoare la concursul de infracţiuni, recidivă sau pluralitate intermediară.

    (2) În caz de concurs de infracţiuni sau pluralitate intermediară, instanţa poate dispune suspendarea executării pedepsei rezultante, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în art. 91. Dacă se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, termenul de supraveghere se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare prin care s-a pronunţat anterior suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 86^5 alin. 1 din vechiul Cod penal

    - alin. (2): art. 86^5 alin. 2 din vechiul Cod penal

 

    ART. 98

    Efectele suspendării executării pedepsei sub supraveghere

#M3

    (1) În cazul în care condamnatul nu a săvârşit o nouă infracţiune descoperită până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi nu s-a descoperit o cauză de anulare, pedeapsa se consideră executată.

#B

    (2) Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere nu produce efecte asupra măsurilor de siguranţă şi a obligaţiilor civile prevăzute în hotărârea de condamnare.

 

    Comentariu

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 86^6 din vechiul Cod penal

    - alin. (2): art. 86^1 alin. 4 din vechiul Cod penal

 

    SECŢIUNEA a 6-a

    Liberarea condiţionată

 

    ART. 99

    Condiţiile liberării condiţionate în cazul detenţiunii pe viaţă

    (1) Liberarea condiţionată în cazul detenţiunii pe viaţă poate fi dispusă, dacă:

1. a) cel condamnat a executat efectiv 20 de ani de detenţiune;
2. b) cel condamnat a avut o bună conduită pe toată durata executării pedepsei;
3. c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
4. d) instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate.

    (2) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberării condiţionate şi atenţionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune, dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori dacă nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

    (3) De la data liberării condiţionate, condamnatul este supus unui termen de supraveghere de 10 ani.

 

    Comentariu

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 55^1 alin. 1 din vechiul Cod penal

    - alin. (3): art. 55^1 alin. 3 din vechiul Cod penal

 

    ART. 100

    Condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei închisorii

    (1) Liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă:

1. a) cel condamnat a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
2. b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
3. c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
4. d) instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate.

    (2) În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin. (1) lit. b) - d).

    (3) În calculul fracţiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (1) se ţine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiţionată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puţin jumătate din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin două treimi, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

    (4) În calculul fracţiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (2) se ţine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiţionată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin jumătate, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

    (5) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberării condiţionate şi atenţionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune, dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

    (6) Intervalul cuprins între data liberării condiţionate şi data împlinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Drept comparat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 59 alin. 1 din vechiul Cod penal

    - alin. (2): art. 60 alin. 2 din vechiul Cod penal

    - alin. (3): art. 59 alin. 2 din vechiul Cod penal

    - alin. (3): art. 60 alin. 6 din vechiul Cod penal

    - alin. (4): art. 60 alin. 6 din vechiul Cod penal

 

    ART. 101*)

    Măsurile de supraveghere şi obligaţiile

    (1) Dacă restul de pedeapsă rămas neexecutat la data liberării este de 2 ani sau mai mare, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

1. a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;
2. b) să primească vizitele persoanei desemnate cu supravegherea sa;
3. c) să anunţe, în prealabil, orice schimbare a locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
4. d) să comunice schimbarea locului de muncă;
5. e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

    (2) În cazul prevăzut în alin. (1), instanţa poate impune condamnatului să execute una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:

1. a) să urmeze un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională;
2. b) să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate;
3. c) să nu părăsească teritoriul României;
4. d) să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă;
5. e) să nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participanţii la săvârşirea infracţiunii sau cu alte persoane, stabilite de instanţă, ori să nu se apropie de acestea;
6. f) să nu conducă anumite vehicule stabilite de instanţă;
7. g) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.

    (3) Obligaţiile prevăzute în alin. (2) lit. c) - g) pot fi impuse în măsura în care nu au fost aplicate în conţinutul pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi.

#M3

    (4) Când stabileşte obligaţia prevăzută la alin. (2) lit. d) - f), instanţa individualizează, în concret, conţinutul acestei obligaţii, ţinând seama de împrejurările cauzei.

#B

    (5) Măsurile de supraveghere şi obligaţiile prevăzute în alin. (2) lit. a) şi lit. b) se execută din momentul acordării liberării, pe o perioadă egală cu o treime din durata termenului de supraveghere, dar nu mai mult de 2 ani, iar obligaţiile prevăzute în alin. (2) lit. c) - g) se execută pe toată durata termenului de supraveghere.

#M3

    (6) *** Abrogat

#CIN

    *) A se vedea şi art. 53 alin. (1), art. 54 alin. (1), art. 55 alin. (1) şi art. 56 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 (#M30), articole reproduse în nota 6 de la sfârşitul textului actualizat.

 

    Comentariu

    Legislaţie anterioară

 

#B

    ART. 102

    Supravegherea condamnatului

    (1) Pe durata supravegherii, datele prevăzute în art. 101 alin. (1) lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune.

    (2) Supravegherea executării obligaţiilor prevăzute în art. 101 alin. (2) lit. a) şi lit. b) se face de serviciul de probaţiune. Verificarea modului de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în art. 101 alin. (2) lit. c) - g) se face de organele abilitate, care vor sesiza serviciul de probaţiune cu privire la orice încălcare a acestora.

    (3) Supravegherea executării obligaţiilor prevăzute în art. 101 alin. (2) lit. d) şi lit. e) poate fi realizată şi printr-un sistem electronic de supraveghere, în condiţiile prevăzute de legea specială.

    (4) Pe durata supravegherii, serviciul de probaţiune are obligaţia să sesizeze instanţa, dacă:

1. a) au intervenit motive care justifică fie modificarea obligaţiilor impuse de instanţă, fie încetarea executării unora dintre acestea;
2. b) persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută, în condiţiile stabilite, obligaţiile ce îi revin.

 

    Comentariu

    Legislaţie anterioară

 

    ART. 103

    Modificarea sau încetarea obligaţiilor

    (1) Dacă pe durata supravegherii au intervenit motive care justifică fie impunerea unor noi obligaţii, fie sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare a celor existente, instanţa dispune modificarea obligaţiilor în mod corespunzător, pentru a asigura condamnatului şanse mai mari de reintegrare socială.

    (2) Instanţa dispune încetarea executării unora dintre obligaţiile pe care le-a impus, când apreciază că menţinerea acestora nu mai este necesară.

 

    Comentariu

    Legislaţie anterioară

 

    ART. 104

    Revocarea liberării condiţionate

    (1) Dacă pe durata supravegherii persoana condamnată, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse, instanţa revocă liberarea şi dispune executarea restului de pedeapsă.

    (2) Dacă după acordarea liberării cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, care a fost descoperită în termenul de supraveghere şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă liberarea şi dispune executarea restului de pedeapsă. Pedeapsa pentru noua infracţiune se stabileşte şi se execută, după caz, potrivit dispoziţiilor de la recidivă sau pluralitate intermediară.

    (3) Dispoziţiile alin. (1) şi alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul liberării condiţionate din executarea pedepsei detenţiunii pe viaţă.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (2): art. 61 alin. 1 din vechiul Cod penal

 

    ART. 105

    Anularea liberării condiţionate

    (1) Dacă pe parcursul termenului de supraveghere se descoperă că persoana condamnată mai săvârşise o infracţiune până la acordarea liberării, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea acestui termen, liberarea se anulează, aplicându-se, după caz, dispoziţiile privitoare la concursul de infracţiuni, recidivă sau pluralitate intermediară.

    (2) În cazul în care, în raport de pedeapsa rezultată, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în art. 99 sau art. 100, instanţa poate acorda liberarea condiţionată. Dacă s-a dispus liberarea, termenul de supraveghere se calculează de la data acordării primei liberări.

    (3) Când, după anulare, instanţa dispune executarea pedepsei rezultante, partea din durata pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi neexecutată la data anulării liberării se va executa după executarea pedepsei închisorii.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Comentariu

    Jurisprudenţă - Codul penal adnotat

    Legislaţie anterioară

 

#M3

    ART. 106

    Efectele liberării condiţionate

    În cazul în care condamnatul nu a săvârşit o nouă infracţiune descoperită până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea liberării condiţionate şi nu s-a descoperit o cauză de anulare, pedeapsa se consideră executată.

 

    Comentariu

    Legislaţie anterioară

 

    Reglementări anterioare:

    - art. 61 alin. 1 din vechiul Cod penal