Codul de procedură civilă - TITLUL II

    TITLUL II

    Participanţii la procesul civil

 

    CAPITOLUL I

    Judecătorul. Incompatibilitatea

 

    ART. 41

    Cazuri de incompatibilitate absolută

#M17

    (1) Judecătorul care a pronunţat o încheiere interlocutorie sau o hotărâre prin care s-a soluţionat cauza nu poate judeca aceeaşi pricină în apel, recurs, contestaţie în anulare sau revizuire şi nici după trimiterea spre rejudecare, cu excepţia cazului în care este chemat să se pronunţe asupra altor chestiuni decât cele dezlegate de instanţa de apel sau, după caz, de recurs.

#B

    (2) De asemenea, nu poate lua parte la judecată cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator în aceeaşi cauză.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

    Doctrină

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 24 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 24 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 42*)

    Alte cazuri de incompatibilitate

    (1) Judecătorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situaţii:

1. când şi-a exprimat anterior părerea cu privire la soluţie în cauza pe care a fost desemnat să o judece. Punerea în discuţia părţilor, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit art. 14 alin. (4) şi (5), nu îl face pe judecător incompatibil;
2. când există împrejurări care fac justificată temerea că el, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor sau afinii lor, după caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă;
3. când este soţ, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei părţi sau dacă este căsătorit cu fratele ori cu sora soţului uneia dintre aceste persoane;
4. când soţul sau fostul său soţ este rudă ori afin până la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna dintre părţi;
5. dacă el, soţul sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, după caz, sunt părţi într-un proces care se judecă la instanţa la care una dintre părţi este judecător;
6. dacă între el, soţul său ori rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, şi una dintre părţi a existat un proces penal cu cel mult 5 ani înainte de a fi desemnat să judece pricina. În cazul plângerilor penale formulate de părţi în cursul procesului, judecătorul devine incompatibil numai în situaţia punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa;
7. dacă este tutore sau curator al uneia dintre părţi;
8. dacă el, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre părţi;
9. dacă el, soţul său ori una dintre rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, se află în relaţii de duşmănie cu una dintre părţi, soţul ori rudele acesteia până la gradul al patrulea inclusiv;
10. dacă, atunci când este învestit cu soluţionarea unei căi de atac, soţul sau o rudă a sa până la gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judecător sau procuror, la judecarea aceleiaşi pricini înaintea altei instanţe;
11. dacă este soţ sau rudă până la gradul al patrulea inclusiv sau afin, după caz, cu un alt membru al completului de judecată;
12. dacă soţul, o rudă ori un afin al său până la gradul al patrulea inclusiv a reprezentat sau a asistat partea în aceeaşi pricină înaintea altei instanţe;
13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa.

    (2) Dispoziţiile alin. (1) privitoare la soţ se aplică şi în cazul concubinilor.

#CIN

    *) 1. Conform art. 46 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, dispoziţiile art. 42 alin. (1) din Codul de procedură civilă privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecătorului-sindic care pronunţă succesiv hotărâri în acelaşi dosar, cu excepţia situaţiei rejudecării, după anularea hotărârii în apel.

2. A se vedea şi art. 105 din titlul IV al cărţii I din Legea nr. 161/2003.

 

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1) pct. 1: art. 27 pct. 7 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (1) pct. 2: art. 27 pct. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (1) pct. 3: art. 27 pct. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (1) pct. 4: art. 27 pct. 3 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (1) pct. 5: art. 27 pct. 4 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (1) pct. 6: art. 27 pct. 5 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (1) pct. 7: art. 27 pct. 6 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (1) pct. 8: art. 27 pct. 8 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (1) pct. 9: art. 27 pct. 9 din vechiul Cod de procedură civilă

 

#B

    ART. 43

    Abţinerea

    (1) Înainte de primul termen de judecată grefierul de şedinţă va verifica, pe baza dosarului cauzei, dacă judecătorul acesteia se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 41 şi, când este cazul, va întocmi un referat corespunzător.

    (2) Judecătorul care ştie că există un motiv de incompatibilitate în privinţa sa este obligat să se abţină de la judecarea pricinii.

    (3) Declaraţia de abţinere se face în scris de îndată ce judecătorul a cunoscut existenţa cazului de incompatibilitate sau verbal în şedinţă, fiind consemnată în încheiere.

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (2): art. 25 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (3): art. 26 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 44

    Recuzarea

    (1) Judecătorul aflat într-o situaţie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părţi înainte de începerea oricărei dezbateri.

    (2) Când motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar după începerea dezbaterilor, aceasta trebuie să solicite recuzarea de îndată ce acestea îi sunt cunoscute.

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 29 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 29 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 45

    Invocarea incompatibilităţii absolute

    În cazurile prevăzute la art. 41, judecătorul nu poate participa la judecată, chiar dacă nu s-a abţinut ori nu a fost recuzat. Neregularitatea poate fi invocată în orice stare a pricinii.

    ART. 46

    Judecătorii care pot fi recuzaţi

    Pot fi recuzaţi numai judecătorii care fac parte din completul de judecată căruia pricina i-a fost repartizată pentru soluţionare.

 

    Reglementări anterioare:

    - art. 28 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

    - art. 28 alin. 2^1 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 47

    Cererea de recuzare. Condiţii

    (1) Cererea de recuzare se poate face verbal în şedinţă sau în scris pentru fiecare judecător în parte, arătându-se cazul de incompatibilitate şi probele de care partea înţelege să se folosească.

    (2) Este inadmisibilă cererea în care se invocă alte motive decât cele prevăzute la art. 41 şi 42.

    (3) Sunt, de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la alţi judecători decât cei prevăzuţi la art. 46, precum şi cererea îndreptată împotriva aceluiaşi judecător pentru acelaşi motiv de incompatibilitate.

    (4) Nerespectarea condiţiilor prezentului articol atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. În acest caz, inadmisibilitatea se constată chiar de completul în faţa căruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecătorului recuzat.

 

    Doctrină

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 29 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (3): art. 28 alin. 3 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (4): art. 30 alin. 4 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 48

    Abţinerea judecătorului recuzat

    (1) Judecătorul împotriva căruia este formulată o cerere de recuzare poate declara că se abţine.

    (2) Declaraţia de abţinere se soluţionează cu prioritate.

    (3) În caz de admitere a declaraţiei de abţinere, cererea de recuzare, indiferent de motivul acesteia, va fi respinsă, prin aceeaşi încheiere, ca rămasă fără obiect.

    (4) În cazul în care declaraţia de abţinere se respinge, prin aceeaşi încheiere instanţa se va pronunţa şi asupra cererii de recuzare.

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 29 alin. 3 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 49

    Starea cauzei până la soluţionarea cererii

    (1) Până la soluţionarea declaraţiei de abţinere nu se va face niciun act de procedură în cauză.

    (2) Formularea unei cereri de recuzare nu determină suspendarea judecăţii. Cu toate acestea, pronunţarea soluţiei în cauză nu poate avea loc decât după soluţionarea cererii de recuzare.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 31 alin. 3 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 50

    Compunerea completului de judecată

    (1) Abţinerea sau recuzarea se soluţionează de un alt complet al instanţei respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abţine. Dispoziţiile art. 47 alin. (4) rămân aplicabile.

    (2) Când, din pricina abţinerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se judecă de instanţa ierarhic superioară.

 

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 30 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 30 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 51

    Procedura de soluţionare a abţinerii sau a recuzării

    (1) Instanţa hotărăşte de îndată, în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor şi ascultându-l pe judecătorul recuzat sau care a declarat că se abţine, numai dacă apreciază că este necesar. În aceleaşi condiţii, instanţa va putea asculta şi părţile.

    (2) În cazul în care la acelaşi termen s-au formulat cereri de recuzare şi de abţinere pentru motive diferite, acestea vor fi judecate împreună.

    (3) Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare.

    (4) În cazul admiterii abţinerii sau recuzării întemeiate pe dispoziţiile art. 42 alin. (1) pct. 11, instanţa va stabili care dintre judecători nu va lua parte la judecarea pricinii.

    (5) Abţinerea sau recuzarea se soluţionează printr-o încheiere care se pronunţă în şedinţă publică.

    (6) Dacă abţinerea sau, după caz, recuzarea a fost admisă, judecătorul se va retrage de la judecarea pricinii. În acest caz, încheierea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de judecător urmează să fie păstrate.

 

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 31 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (3): art. 31 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (5): art. 32 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (6): art. 32 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (6): art. 32 alin. 3 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 52

    Procedura de soluţionare de către instanţa superioară

    (1) Instanţa superioară învestită cu judecarea abţinerii sau recuzării în situaţia prevăzută la art. 50 alin. (2) va dispune, în caz de admitere a cererii, trimiterea pricinii la o altă instanţă de acelaşi grad din circumscripţia sa.

    (2) Dacă cererea este respinsă, pricina se înapoiază instanţei inferioare.

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 33 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 33 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 53

    Căi de atac

    (1) Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri.

    (2) Încheierea prin care s-a încuviinţat sau s-a respins abţinerea, cea prin care s-a încuviinţat recuzarea, precum şi încheierea prin care s-a respins recuzarea în cazul prevăzut la art. 48 alin. (3) nu sunt supuse niciunei căi de atac.

    (3) În cazul prevăzut la alin. (1), dacă instanţa de apel constată că recuzarea a fost în mod greşit respinsă, reface toate actele de procedură şi, dacă apreciază că este necesar, dovezile administrate la prima instanţă. Când instanţa de recurs constată că recuzarea a fost greşit respinsă, ea va casa hotărârea, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de apel sau, atunci când calea de atac a apelului este suprimată, la prima instanţă.

 

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 34 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 34 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (3): art. 34 alin. 3 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 54

    Incompatibilitatea altor participanţi

    Dispoziţiile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător şi procurorilor, magistraţilor-asistenţi, asistenţilor judiciari şi grefierilor.

 

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări similare:

    - art. 111 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată (dispoziţii rămase în vigoare)

    Reglementări anterioare:

    - art. 36 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    CAPITOLUL II

    Părţile

 

    ART. 55

    Enumerare

    Sunt părţi reclamantul şi pârâtul, precum şi, în condiţiile legii, terţele persoane care intervin voluntar sau forţat în proces.

 

    SECŢIUNEA 1

    Folosinţa şi exerciţiul drepturilor procedurale

 

    ART. 56

    Capacitatea procesuală de folosinţă

    (1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile.

    (2) Cu toate acestea, pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.

    (3) Lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului. Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate absolută.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 41 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 41 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 57

    Capacitatea procesuală de exerciţiu

    (1) Cel care are calitatea de parte îşi poate exercita drepturile procedurale în nume propriu sau prin reprezentant, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.

    (2) Partea care nu are exerciţiul drepturilor procedurale nu poate sta în judecată decât dacă este reprezentată, asistată ori autorizată în condiţiile prevăzute de legile sau, după caz, de statutele care îi reglementează capacitatea ori modul de organizare.

    (3) Lipsa capacităţii de exerciţiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare a procesului.

    (4) Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exerciţiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea însă confirma toate sau numai o parte din aceste acte.

    (5) Când instanţa constată că actul de procedură a fost îndeplinit de o parte lipsită de capacitate de exerciţiu va acorda un termen pentru confirmarea lui. Dacă actul nu este confirmat, se va dispune anularea lui.

    (6) Dispoziţiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă.

 

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 67 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 42 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (3): art. 43 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (4): art. 43 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (5): art. 161 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 58

    Curatela specială

    (1) În caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanţa va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal şi cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56 alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.

    (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă.

    (3) Numirea acestor curatori se va face de instanţa care judecă procesul, dintre avocaţii anume desemnaţi în acest scop de barou pentru fiecare instanţă judecătorească. Curatorul special are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.

    (4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixează de instanţă, prin încheiere, stabilindu-se totodată şi modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată cu încetarea calităţii sale, ţinându-se seama de activitatea desfăşurată, remuneraţia va putea fi majorată.

 

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 44 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 44 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (3): art. 44 alin. 3 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    SECŢIUNEA a 2-a

    Persoanele care sunt împreună reclamante sau pârâte

 

    ART. 59

    Condiţii de existenţă

    Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept ori o obligaţie comună, dacă drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură.

 

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări anterioare:

    - art. 47 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 60

    Regimul juridic al coparticipării procesuale

    (1) Actele de procedură, apărările şi concluziile unuia dintre reclamanţi sau pârâţi nu le pot profita celorlalţi şi nici nu îi pot prejudicia.

    (2) Cu toate acestea, dacă prin natura raportului juridic sau în temeiul unei dispoziţii a legii, efectele hotărârii se întind asupra tuturor reclamanţilor ori pârâţilor, actele de procedură îndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele încuviinţate numai unora dintre ei pentru îndeplinirea actelor de procedură profită şi celorlalţi. Când actele de procedură ale unora sunt potrivnice celor făcute de ceilalţi, se va ţine seama de actele cele mai favorabile.

    (3) Reclamanţii sau pârâţii care nu s-au înfăţişat ori nu au îndeplinit un act de procedură în termen vor continua totuşi să fie citaţi, dacă, potrivit legii, nu au termenul în cunoştinţă. Dispoziţiile art. 202 sunt aplicabile.

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 48 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 48 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (3): art. 48 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    SECŢIUNEA a 3-a

    Alte persoane care pot lua parte la judecată

 

• 1. Intervenţia voluntară

 

    ART. 61

    Forme

    (1) Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părţile originare.

    (2) Intervenţia este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecăţii sau un drept strâns legat de acesta.

    (3) Intervenţia este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părţi.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 49 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 49 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (3): art. 49 alin. 3 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 62

    Intervenţia principală

    (1) Cererea de intervenţie principală va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată.

    (2) Cererea poate fi făcută numai în faţa primei instanţe, înainte de închiderea dezbaterilor în fond.

    (3) Cu acordul expres al părţilor, intervenţia principală se poate face şi în instanţa de apel.

 

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 50 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 50 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (3): art. 50 alin. 3 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 63

    Intervenţia accesorie

    (1) Cererea de intervenţie accesorie va fi făcută în scris şi va cuprinde elementele prevăzute la art. 148 alin. (1), care se va aplica în mod corespunzător.

    (2) Intervenţia accesorie poate fi făcută până la închiderea dezbaterilor, în tot cursul judecăţii, chiar şi în căile extraordinare de atac.

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (2): art. 51 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 64

    Procedura de judecată. Căi de atac

    (1) Instanţa va comunica părţilor cererea de intervenţie şi copii de pe înscrisurile care o însoţesc.

    (2) După ascultarea intervenientului şi a părţilor, instanţa se va pronunţa asupra admisibilităţii în principiu a intervenţiei, printr-o încheiere motivată.

#M17

    (3) Încheierea nu se poate ataca decât odată cu fondul.

    (4) În cazul admiterii căii de atac exercitate împotriva încheierii prin care instanţa a respins ca inadmisibilă cererea de intervenţie, hotărârea pronunţată este desfiinţată de drept, iar cauza se va rejudeca de instanţa în faţa căreia s-a formulat cererea de intervenţie de la momentul discutării admisibilităţii în principiu a acesteia.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 52 alin. 3 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 52 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (3): art. 52 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

 

#B

    ART. 65

    Situaţia intervenientului

    (1) Intervenientul devine parte în proces numai după admiterea în principiu a cererii sale.

    (2) Intervenientul va prelua procedura în starea în care se află în momentul admiterii intervenţiei, dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea de intervenţie sau cel mai târziu până la primul termen de judecată ulterior admiterii cererii de intervenţie. Actele de procedură ulterioare vor fi îndeplinite şi faţă de el.

    (3) În cazul intervenţiei principale, după admiterea în principiu, instanţa va stabili un termen în care trebuie depusă întâmpinarea.

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (2): art. 53 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (3): art. 52 alin. 3 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 66

    Judecarea cererii de intervenţie principală

    (1) Intervenţia principală se judecă odată cu cererea principală.

    (2) Când judecarea cererii principale ar fi întârziată prin cererea de intervenţie, instanţa poate dispune disjungerea ei pentru a fi judecată separat, în afară de cazul în care intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, însuşi dreptul dedus judecăţii. În caz de disjungere, instanţa rămâne în toate cazurile competentă să soluţioneze cererea de intervenţie.

    (3) Nu se va dispune disjungerea nici atunci când judecarea cererii de intervenţie ar fi întârziată de cererea principală.

    (4) Intervenţia principală va fi judecată chiar dacă judecarea cererii principale s-a stins prin unul dintre modurile prevăzute de lege.

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 55 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 55 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 67

    Judecarea cererii de intervenţie accesorie

    (1) Judecarea cererii de intervenţie accesorie nu poate fi disjunsă de judecarea cererii principale, iar instanţa este obligată să se pronunţe asupra acesteia prin aceeaşi hotărâre, odată cu fondul.

    (2) Intervenientul accesoriu poate să săvârşească numai actele de procedură care nu contravin interesului părţii în favoarea căreia a intervenit.

    (3) După admiterea în principiu, intervenientul accesoriu poate să renunţe la judecarea cererii de intervenţie doar cu acordul părţii pentru care a intervenit.

    (4) Calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socoteşte neavenită dacă partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunţat la calea de atac exercitată ori aceasta a fost anulată, perimată sau respinsă fără a fi cercetată în fond.

 

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 55 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 54 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (4): art. 56 din vechiul Cod de procedură civilă

 

• 2. Intervenţia forţată

 

1. Chemarea în judecată a altei persoane

 

    ART. 68

    Formularea cererii. Termene

    (1) Oricare dintre părţi poate să cheme în judecată o altă persoană care ar putea să pretindă, pe calea unei cereri separate, aceleaşi drepturi ca şi reclamantul.

    (2) Cererea făcută de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai târziu până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanţe.

    (3) Cererea făcută de pârât se va depune în termenul prevăzut pentru depunerea întâmpinării înaintea primei instanţe, iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 57 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 57 alin. 3 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (3): art. 57 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 69

    Comunicarea cererii

    (1) Cererea va fi motivată şi, împreună cu înscrisurile care o însoţesc, se va comunica atât celui chemat în judecată, cât şi părţii potrivnice.

    (2) La exemplarul cererii destinat terţului se vor alătura copii de pe cererea de chemare în judecată, întâmpinare şi de pe înscrisurile de la dosar.

    (3) Dispoziţiile art. 64 şi 65 se aplică în mod corespunzător.

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 57 alin. 4 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 57 alin. 4 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (3): art. 58 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 70

    Poziţia terţului în proces

    Cel chemat în judecată dobândeşte poziţia procesuală de reclamant, iar hotărârea îşi produce efectele şi în privinţa sa.

 

    Reglementări anterioare:

    - art. 58 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 71

    Scoaterea pârâtului din proces

    (1) În cazul prevăzut la art. 70, când pârâtul, chemat în judecată pentru o datorie bănească, recunoaşte datoria şi declară că vrea să o execute faţă de cel căruia îi va fi stabilit dreptul pe cale judecătorească, el va fi scos din proces, dacă a consemnat la dispoziţia instanţei suma datorată.

    (2) Tot astfel, pârâtul, chemat în judecată pentru predarea unui bun sau a folosinţei acestuia, va fi scos din proces dacă declară că va preda bunul celui al cărui drept va fi stabilit prin hotărâre judecătorească. Bunul în litigiu va fi pus sub sechestru judiciar de către instanţa învestită cu judecarea cauzei, dispoziţiile art. 972 şi următoarele fiind aplicabile.

    (3) În aceste cazuri, judecata va continua numai între reclamant şi terţul chemat în judecată. Hotărârea se va comunica şi pârâtului, căruia îi este opozabilă.

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 59 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (3): art. 59 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

 

1. Chemarea în garanţie

 

    ART. 72

    Condiţii

    (1) Partea interesată poate să cheme în garanţie o terţă persoană, împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanţie sau în despăgubiri.

    (2) În aceleaşi condiţii, cel chemat în garanţie poate să cheme în garanţie o altă persoană.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 60 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 60 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 73

    Formularea cererii. Termene

    (1) Cererea va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată.

    (2) Cererea făcută de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai târziu până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanţe.

    (3) Cererea făcută de pârât se va depune în termenul prevăzut pentru depunerea întâmpinării înaintea primei instanţe, iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată.

 

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 61 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 61 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (3): art. 61 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 74

    Procedura de judecată

    (1) Instanţa va comunica celui chemat în garanţie cererea şi copii de pe înscrisurile ce o însoţesc, precum şi copii de pe cererea de chemare în judecată, întâmpinare şi de pe înscrisurile de la dosar.

    (2) Dispoziţiile art. 64 şi art. 65 alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător.

    (3) În termenul stabilit potrivit art. 65 alin. (3), cel chemat în garanţie trebuie să depună întâmpinare şi poate să formuleze cererea prevăzută la art. 72 alin. (2).

    (4) Cererea de chemare în garanţie se judecă odată cu cererea principală. Cu toate acestea, dacă judecarea cererii principale ar fi întârziată prin cererea de chemare în garanţie, instanţa poate dispune disjungerea ei pentru a o judeca separat. În acest din urmă caz, judecarea cererii de chemare în garanţie va fi suspendată până la soluţionarea cererii principale.

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 62 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (3): art. 62 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (4): art. 63 din vechiul Cod de procedură civilă

 

1. Arătarea titularului dreptului

 

    ART. 75

    Condiţii

    Pârâtul care deţine un bun pentru altul sau care exercită în numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arăta pe acela în numele căruia deţine lucrul sau exercită dreptul, dacă a fost chemat în judecată de o persoană care pretinde un drept real asupra lucrului.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări anterioare:

    - art. 64 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 76

    Formularea cererii. Termen

    Cererea va fi motivată şi se va depune înaintea primei instanţe în termenul prevăzut de lege pentru depunerea întâmpinării. Dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cererea se poate face cel mai târziu la primul termen de judecată.

 

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări anterioare:

    - art. 65 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 77

    Procedura de judecată

    (1) Cererea, împreună cu înscrisurile care o însoţesc şi o copie de pe cererea de chemare în judecată, de pe întâmpinare şi de pe înscrisurile de la dosar, va fi comunicată celui arătat ca titular al dreptului.

    (2) Dispoziţiile art. 64 şi 65 se aplică în mod corespunzător.

    (3) Dacă acela arătat ca titular al dreptului recunoaşte susţinerile pârâtului şi reclamantul consimte, el va lua locul pârâtului, care va fi scos din proces.

    (4) Dacă reclamantul nu este de acord cu înlocuirea sau când cel arătat ca titular nu se înfăţişează sau contestă cele susţinute de pârât, terţul dobândeşte calitatea de intervenient principal, dispoziţiile art. 62 şi art. 64 - 66 aplicându-se în mod corespunzător.

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 65 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (3): art. 66 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (4): art. 66 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

 

1. Introducerea forţată în cauză, din oficiu, a altor persoane

 

    ART. 78

    Condiţii. Termen

    (1) În cazurile expres prevăzute de lege, precum şi în procedura necontencioasă, judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părţile se împotrivesc.

    (2) În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecăţii o impune, judecătorul va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, va respinge cererea, fără a se pronunţa pe fond.

    (3) Introducerea în cauză va fi dispusă, prin încheiere, până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanţe.

    (4) Când necesitatea introducerii în cauză a altor persoane este constatată cu ocazia deliberării, instanţa va repune cauza pe rol, dispunând citarea părţilor.

    (5) Hotărârea prin care cererea a fost respinsă în condiţiile alin. (2) este supusă numai apelului.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

    Doctrină

 

    ART. 79

    Procedura de judecată

    (1) Cel introdus în proces va fi citat, odată cu citaţia comunicându-i-se, în copie, şi încheierea prevăzută la art. 78 alin. (3), cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, precum şi înscrisurile anexate acestora. Prin citaţie i se va comunica şi termenul până la care va putea să arate excepţiile, dovezile şi celelalte mijloace de apărare de care înţelege să se folosească; termenul nu va putea fi mai lung decât termenul de judecată acordat în cauză.

    (2) El va lua procedura în starea în care se află în momentul introducerii în proces. Instanţa, la cererea celui introdus în proces, va putea dispune readministrarea probelor sau administrarea de noi probe. Actele de procedură ulterioare vor fi îndeplinite şi faţă de acesta.

 

    SECŢIUNEA a 4-a

    Reprezentarea părţilor în judecată

 

• 1. Dispoziţii generale

 

    ART. 80

    Formele reprezentării

    (1) Părţile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convenţională sau judiciară.

    (2) Persoanele fizice lipsite de capacitate de exerciţiu vor sta în judecată prin reprezentant legal.

    (3) Părţile pot să stea în judecată printr-un reprezentant ales, în condiţiile legii, cu excepţia cazului în care legea impune prezenţa lor personală în faţa instanţei.

    (4) Când legea prevede sau când circumstanţele cauzei o impun pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil, judecătorul poate numi pentru oricare parte din proces un reprezentant în condiţiile art. 58 alin. (3), arătând în încheiere limitele şi durata reprezentării.

#M17

    (5) Când dreptul de reprezentare izvorăşte din lege sau dintr-o hotărâre judecătorească, asistarea reprezentantului de către un avocat nu este obligatorie.

 

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 67 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 42 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (5): art. 70 din vechiul Cod de procedură civilă

 

#B

    ART. 81

    Limitele reprezentării. Continuarea judecării procesului

    (1) Renunţarea la judecată sau la dreptul dedus judecăţii, achiesarea la hotărârea pronunţată, încheierea unei tranzacţii, precum şi orice alte acte procedurale de dispoziţie nu se pot face de reprezentant decât în baza unui mandat special ori cu încuviinţarea prealabilă a instanţei sau a autorităţii administrative competente.

#M25

    (2) Actele procedurale de dispoziţie prevăzute la alin. (1), făcute în orice proces de reprezentanţii minorilor, ai persoanelor care beneficiază de tutelă specială şi ai dispăruţilor, nu vor împiedica judecarea cauzei, dacă instanţa apreciază că ele nu sunt în interesul acestor persoane.

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 69 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 45^1 din vechiul Cod de procedură civilă

 

#B

    ART. 82

    Lipsa dovezii calităţii de reprezentant

    (1) Când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată.

    (2) Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant înaintea primei instanţe nu poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

 

• 2. Dispoziţii speciale privind reprezentarea convenţională

 

#M17

    ART. 83

    Reprezentarea convenţională a persoanelor fizice

    (1) În faţa primei instanţe, în apel, precum şi în recurs, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepţiilor procesuale şi asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât şi în etapa dezbaterilor.

    (2) În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soţ sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în faţa oricărei instanţe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licenţiat în drept.

    (3) În cazul contestaţiei în anulare şi al revizuirii, dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător.

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 67 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (1): art. 68 alin. 4 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 68 alin. 5 din vechiul Cod de procedură civilă

 

#B

    ART. 84*)

    Reprezentarea convenţională a persoanelor juridice

    (1) Persoanele juridice pot fi reprezentate convenţional în faţa instanţelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condiţiile legii.

#M17

    (2) *** Abrogat ~ #Formă anterioară

    (3) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi entităţilor arătate la art. 56 alin. (2).

#CIN

    *) Referitor la activitatea inspectorilor de concurenţă cu studii juridice care exercită atribuţii de reprezentare a intereselor autorităţii în faţa instanţelor de judecată, a se vedea:

    - art. 21 alin. (5) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată;

    - art. 22 alin. (3) şi art. 26 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Concurenţei, aprobat prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 30/2022.

 

    Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

#B

    ART. 85

    Forma mandatului

    (1) Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică dată mandatarului care nu are calitatea de avocat se dovedeşte prin înscris autentic.

    (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), dreptul de reprezentare mai poate fi dat şi prin declaraţie verbală, făcută în instanţă şi consemnată în încheierea de şedinţă, cu arătarea limitelor şi a duratei reprezentării.

    (3) Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică sau persoană juridică dată unui avocat ori consilier juridic se dovedeşte prin înscris, potrivit legilor de organizare şi exercitare a profesiei.

 

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 68 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 68 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (3): art. 68 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 86

    Mandatul general

    Mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume. Dacă cel care a dat procură generală nu are domiciliu şi nici reşedinţă în ţară sau dacă procura este dată unui prepus, dreptul de reprezentare în judecată se presupune dat.

 

    Reglementări anterioare:

    - art. 67 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

    - art. 67 alin. 3 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    ART. 87

    Conţinutul mandatului

    (1) Mandatul este presupus dat pentru toate actele procesuale îndeplinite în faţa aceleiaşi instanţe; el poate fi însă restrâns, în mod expres, la anumite acte.

    (2) Avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului poate face, chiar fără mandat, orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen şi care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp şi poate, de asemenea, să introducă orice cale de atac împotriva hotărârii pronunţate. În aceste cazuri, toate actele de procedură se vor îndeplini numai faţă de parte. Susţinerea căii de atac se poate face numai în temeiul unei noi împuterniciri.

 

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 68 alin. 3 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 69 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

 

#M25

    ART. 88

    Încetarea mandatului

    (1) Mandatul nu încetează prin moartea celui care l-a dat şi nici în cazul în care cu privire la acesta a fost instituită consilierea judiciară sau tutela specială. Mandatul dăinuieşte până la retragerea lui de către moştenitori sau, în cazul celui cu privire la care a fost instituită tutela specială, de către reprezentantul legal al acestuia.

    (2) În cazul mandantului care beneficiază de consiliere judiciară, mandatul poate fi retras de către persoana ocrotită, cu încuviinţarea tutorelui acesteia.

 

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 71 din vechiul Cod de procedură civilă

 

#B

    ART. 89

    Renunţarea la mandat şi revocarea mandatului

    (1) Renunţarea la mandat sau revocarea acestuia nu poate fi opusă celeilalte părţi decât de la comunicare, afară numai dacă a fost făcută în şedinţa de judecată şi în prezenţa ei.

    (2) Mandatarul care renunţă la împuternicire este ţinut să înştiinţeze atât pe cel care i-a dat mandatul, cât şi instanţa, cu cel puţin 15 zile înainte de termenul imediat următor renunţării. Mandatarul nu poate renunţa la mandat în cursul termenului de exercitare a căilor de atac.

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 72 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 72 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă

 

    SECŢIUNEA a 5-a

    Asistenţa judiciară

 

    ART. 90

    Condiţii de acordare

    (1) Cel care nu este în stare să facă faţă cheltuielilor pe care le presupune declanşarea şi susţinerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenţă judiciară, în condiţiile legii speciale privind ajutorul public judiciar*).

    (2) Asistenţa judiciară cuprinde:

1. a) acordarea de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare prevăzute de lege;
2. b) apărarea şi asistenţa gratuită printr-un avocat desemnat de barou;
3. c) orice alte modalităţi prevăzute de lege.

    (3) Asistenţa judiciară poate fi acordată oricând în cursul procesului, în tot sau numai în parte.

    (4) Persoanele juridice pot beneficia de facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii speciale.

#CIN

    *) A se vedea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

 

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

 

    Reglementări similare:

    - alin. (1): art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 (dispoziţii rămase în vigoare)

    - alin. (2): art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 (dispoziţii rămase în vigoare)

    - alin. (3): art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 (dispoziţii rămase în vigoare)

    - alin. (4): art. 42 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 (dispoziţii noi)

    - alin. (4): art. 42 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 (dispoziţii noi)

    - alin. (4): art. 42 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 (dispoziţii noi)

    Reglementări anterioare:

    - alin. (4): art. 21 alin. (2) din Legea nr. 146/1997

    - alin. (4): art. 21 alin. (3) din Legea nr. 146/1997

    - alin. (4): art. 21 alin. (4) din Legea nr. 146/1997

 

#B

    ART. 91

    Dispoziţii speciale

    Dispoziţiile cuprinse în legi speciale privind scutirea de taxe, tarife, comisioane sau cauţiuni pentru cererile, acţiunile şi orice alte măsuri luate în vederea administrării creanţelor fiscale rămân aplicabile.

 

    CAPITOLUL III

    Participarea Ministerului Public în procesul civil

 

    ART. 92*)

    Modalităţi de participare

#M25

    (1) Procurorul poate porni orice acţiune civilă, ori de câte ori este necesar, pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială şi ale dispăruţilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.

#B

    (2) Procurorul poate să pună concluzii în orice proces civil, în oricare fază a acestuia, dacă apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi intereselor cetăţenilor.

    (3) În cazurile anume prevăzute de lege, participarea şi punerea concluziilor de către procuror sunt obligatorii, sub sancţiunea nulităţii absolute a hotărârii.

    (4) Procurorul poate să exercite căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate în cazurile prevăzute la alin. (1), chiar dacă nu a pornit acţiunea civilă, precum şi atunci când a participat la judecată, în condiţiile legii.

    (5) Procurorul poate să ceară punerea în executare a oricăror titluri executorii emise în favoarea persoanelor prevăzute la alin. (1).

    (6) În toate cazurile, Ministerul Public nu datorează taxe de timbru şi nici cauţiune.

#CIN

    *) A se vedea şi art. 63, 67 şi 68 din Legea nr. 304/2004, republicată.

 

    Jurisprudenţă - Codul de procedură civilă adnotat

    Doctrină

 

    Reglementări anterioare:

    - alin. (1): art. 45 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (2): art. 45 alin. 3 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (3): art. 45 alin. 4 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (4): art. 45 alin. 5 din vechiul Cod de procedură civilă

    - alin. (5): art. 45 alin. 5 din vechiul Cod de procedură civilă

 

#B

    ART. 93

    Efecte faţă de titularul dreptului

    În cazurile prevăzute la art. 92 alin. (1), titularul dreptului va fi introdus în proces şi se va putea prevala de dispoziţiile art. 406, 408, 409 şi art. 438 - 440, iar dacă procurorul îşi va retrage cererea, va putea cere continuarea judecăţii sau a executării silite.

 

    Reglementări anterioare:

    - art. 45 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă